luni, 8 noiembrie 2010

omul inadaptat

admir cum se stinge lumanarea
si privirea-mi limiteaza zarea
mintea se aprinde luminand
iar eu ma agat de-un gand

hranit doar de iubire
ranit de-o amintire
plutesc pe-o adiere
hranit doar de durere

aproape mort dar inca viu
incerc sa aleg, si vreau sa fiu
dar stiind ce n-am uitat
devin omul inadaptat

capabil sa iubesc
tot ce dispretuiesc
sa iubesc la infinit
acel imens nimic








Initial titlul era:"gata, pe pula mea gata!", iar dupa prima strofa a urmat asta:

se face ca sunt mare
carand amintiri amare
....idei ceva??

...si gata

Niciun comentariu: