In nonsalanta demagogie numita viata, se contureaza clar doua planuri ireale. Unul real si unul mai real ca primul. Furnalul care hraneste cu energie acest motoras inutil, se numeste speranta! Iluzia interminabila a unui scop, determinat de implinirea simtita ca real, impinge la nesfarsit o gloata de imbecili, care se numesc oameni. O rasa intreaga, care domina o planeta, care este nimic alceva decat o dovada clara a arogantei tentative de supravietuire.
Ideea ca avem un scop, este scarboasa. Scopul este unul toxic, ca idee de viata. Personajele teatrului in care multi sunt doar privitori, se lasa amagite de aceste scopuri! Scopuri care au menirea de a face totul suportabil. Iar cei care se afla in afara acestul cerc minunat, sunt priviti ca introvertiti! Ca outsideri, care nu participa activ la promovarea scopului! Iar pentru asta sunt blamati.
Scopul suprem al oricarui imbecil, este fericirea. Satisfactia penibila care o are la indeplinirea scopului. Fiind incapabili sa realizeze ca fericirea este undeva in interiorul fiecaruia, toti pleaca in aventuri sofisticate, pentru a gasi fericirea!
Iubirea, este catalogata drept sursa interminabila de fericire! Fiecare tampit care a dat de foaie si pix, se pune si o scalda in mii si mii de ape, pana ajunge sa para curata. Pura. Iubirea este o gresala necesara, pentru dezvoltarea individului. Dar sa pretinzi ca este alceva, este o dovada clara de prostie, naivitate si in cazul unora labilitate mintala.
Dezvoltarea individului este unul dintre scopurile cel mai putin penibile. Chiar daca nu vorbim despre o dezvoltare intelectuala. Acest scop este unicul tolerat si ar trebui chiar sustinut. Inevitabil acest gen de scop, aduce beneficii societatii in general. Trebuie subliniata diferenta dintre "dezvoltarea individului" si capitalism. Nu este vorba despre valori financiare.
Valorile financiare sunt mijloace de control, folosite de elementele conducatoare ale unui sistem economic defect. Supuranta setului de valori respectat de oameni/vite, este evident si totusi turma refuza respingerea acestui conglomerat de fecale, numit valori!
Vine de a sine ca scopul fiecarei vite este acela de a face parte din grupul conducator si de a iubi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu