Nu doar neintelegerea mediului inconjurator duce la nevoia de dumnezeu. Nu doar frica fata de necunoscut duce la nevoia de dumnezeu. Ceea ce contribuie la fel de mult la prezenta unui dumnezeu este si lipsa acceptantei. Multi nu pot accepta moartea ca pe un sfarsit, nu pot sa accepte ca un criminal scapa liber, nu pot sa accepte ca cineva apropiat lor a murit, nu pot sa accepte ca viata este sub controlul lor, iar ei nu pot sa o controleze. Si atunci se rezuma la: "doamne ajuta".
Printre multe altele vad credinta ca pe o lipsa de maturitate! Simti nevoia de cineva care sa te apere, sa te ajute, sa iti tina de cald cand iti este frig, sa te hraneasca cand iti este foame, etc.
Lumea pare ca nu este in stare sa accepte ca ei isi controleaza viata, destinul. E o sarcina mutl prea mare pentru ei, si atunci pun totul in seama domnului. El stie mai bine.
3 comentarii:
;)) La ultima spovada,nenea parintele mi-a zis o chestie smechera cand i-am zis ca ma indoiesc de existanta lui Dumnezeu si anume: Dumnezeu este ca focul, daca te indepartezi de El nu-L mai simti asa cum nu mai simti caldura focului daca te indepartezi de el.
Buna dimineata. Pentru un a tot puternic, cam slabut! Oricum Dumnezeu este in tot, iar tu nu ai cum sa te indepartezi de el. Daca pleci de langa foc, esti langa o apa, sau o piatra sau un pom...sau pula mea!! Esti langa ceva in care este dumnezeu. Plus ca dumnezeu e si in noi! Pentru ca el e in pamant iar noi sutem facuti din pamant.
Am inteles ca este o metafora! Dar cred ca l-a injosit pe dumnezeu, doar pentru a te atrage pe tine de partea biserici.
el se referea la credinta mea care oricum e subreda...eu am rezumat spusele lui, pentru ca nu pot sa redau cuvant cu cuvant.cei drept, cam atat am retinut si eu :))
Trimiteți un comentariu