Azi eram in scoala, si erau doua pasari care zburau pe acolo, iar una din ele s-a lovit de cateva ori de geam si a picat, cu un buf dureros, pe jos. Am ridicato de jos si saracuta de ea respira super incet, si ii simteam bataile inimi, la mine in palma. Era fascunant cum o chestie care incape intr-o palma poate sa aibe atata viata in ea. Avea ciocul intre deschis si nu putea sa isi tina capul drept.
Tot isi inchidea ochisorii, si imi era frica ca o sa moara. Saracuta de ea, la un moment abia mai respira. Si capul era tot plecat, si bataile inimi erau tot mai rare. Tot ii spune-am eu: hei! cucu! pasare hai sus, si chesti, ca totul era in van. Am luat o sticla de apa, si i-am turnat in cioc, tot nimic. Apoi am udatot toata cu apa, si tot o scuturam, si o strangeam in mana, si o apasam pe piet, am vazut eu in filme ca se practica chestia asta. Ea isi tot inchidea ochii, si imi era frica ca o sa moara la mine in palma. Am tot stropito cu apa, si la un moment, a inceput sa imi stranga un deget intre ghiarele ei micute, oohh cata bucurie a fost pe mine. Eram atat de fericit ca incepe sa isi revina. Apoi a inceput sa isi tina ochii deschisi, si capul statea drept, am lasato jos, si am mai aruncat un pic de apa peste ea. Apoi a zburat doi pasi, la un loc racoros, si statea cu capusorul drept, si parca era ceva mai vioaie.
A fost o experienta interesanta. Am salvat viata unei pasarici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu