Monoteismul, referitor la religie. Religia care recunoaste un singur dumnezeu. Suna bine si toti care cred in dumnezeu imbratisaza aceast sistem religios.
Plecand de la ideea ca exista intradevar un singur dumnezeu, avem o problema, caci sunt multe religii pe lumea asta, si fiecare se roaga la un alt dumnezeu. Sunt multi care spun ca exista un singur dumnezeu, si toate religile se roaga la el. Fie ca il numesc Allah, Dumnezeu, Krishna, Jah sau chiar Isus. Este eronat sa presupui asa ceva, nu doar numele difera, ci si invatatura. Sa presupui ca este vorba de acelas dumnezeu, este ca si cum ai spune ca dumnezeu are mai multe personalitati. Sunt discrepante mult prea mari, intre invaturie religilor, incat sa presupui ca exista un singur dumnezeu.
Si ce este de facut? Eu m-am nascut catolic! Eu m-am nascut musulman! Eu m-am nascut... Tu nu te-ai nascut catolic, sau musulman. Tu te-ai nascut fara sa sti ca exista religie, fara sa sti ca exista dumnezeu, fara sa sti ca macar tu existi. Tu te-ai nascut, pur si simplu. Ai fost botezat, si apoi ai devenit...io stiu ce. Dar pana atunci nu ai avut nici o legatura cu religia. Si cand ai fost botezat, nu ai ales, ci ti-a fost impus. Chiar daca tu ai ales, la opt ani, sa fi botezat, nu cred ca un copil de opt ani poate discerna intre religii! Pur si simplu ii lipsesc informatile necesare. Si o familie de crestini, isi impinge copilul in biblioteca pentru a studia eventuale alternative religioase.
Sa revin la monoteism. Presupunem ca eu cred in Jah. Imi dedic toata viata acestui dumnezeu, traiesc dupa cuvantu lui. Aduc jertfele necesare, si totul este bine. Cand mor, ajung la poarta raiului si Muhammad imi spune ca am crezut gresit. Deci trebuie sa ma duc in iad. Eu argumentez cu faptul ca asa am fost invatat. De unde era sa stiu ca Jah nu exista, cand tot neamul meu a crezut in el. Orice scuza este inutila. Faptul ca nu mi-am batut nevasta destul, a fost un pacat. Ca nu am participat la Jihad a fost un pacat.
Am facut referinta la Islam pentru ca se pot pune in evidenta mai bine anumite discrepante.
Totul se rezuma la puterea fiecaruia de a interpreta realitatea care il inconjoara. Daca te-ai nascut musulman, si crezi ca trebuie sa te faci alceva decat musulman, este cam greu. Dar nu imposibil. Oricum unica metoda de a sti cu siguranta, este cercetarea. E bine sa te documentezi asupra religiei tale. Sa incerci sa fi cat mai obiectiv cu putinta, si sa poti sa asculti si pareri care contrazic crezul tau. Doar asa poti sti cu siguranta, daca crezi in ceea ce trebuie. Probabil ca daca ai atitudinea neceara cercetari religiei tale, cand vei termina de cercetat ai sa fi ateu. Dar asta este alta poveste.
Un comentariu:
E greu sa dai un raspuns fara sa creezi polemici nesfarsite. Cred ca exista doar pareri si pareri nu certitudini... cat suntem de diferiti ca oameni, asa si parerile... sunt atat de multi oameni care nu isi bat capul cu astfel de probleme, pur si simplu, cred si nu cerceteaza... si mai sunt cei ca tine, sau ca mine care vor ceva mai multa convingere... Insa, sunt unele lucruri pe care n-ai cum sa le intelegi, oricat ai studia si cerceta, tot raman in ceata - hai sa fim seriosi, cine poate spune al cui Dumnezeu e cel real? Si, parerea mea, daca exista rai si iad si judecata... daca - atunci cel ce va judeca nu se va uita sub cupola carui cult religios ti-ai trait viata ci se va uita la tine ca persoana, la ceea ce ai facut sau n-ai facut. Nu crezi ca se simplifica lucrurile? Pana la urma cred ca important nu e sa respecti intru totul niste reguli create tot de oameni (si, hai sa fim seriosi, cand n-au existat interese meschine?) ci sa-ti traiesti viata dupa o anumita conduita, sa te simti tu impacat cu ceea ce faci, cu ceea ce esti...
Stii? Oamenii care cred - indiferent ca-l au ca "sef suprem" pe Iisus, o statuie sau un animal - sunt oameni castigati, oameni care traiesc mai simplu, mai linistit, mai impacati. Celorlalti ne raman doar zbaterea, nesiguranta, intrebarile...
Toate cele bune.
Trimiteți un comentariu